Sotiris Bletsas

DEZBATERI PARLAMENTARE

Şedinţa Camerei Deputaţilor din 27 februarie 2001

      1.     Intervenţii ale domnilor deputaţi:    
          1.11     Costică Canacheu - rostirea unui apel-protest legat de un caz de "delict de opinie";    

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Vă propun să fiţi de acord să dăm cuvântul şi celor doi deputaţi care n-au putut ajunge la timp: domnul deputat Canacheu Costică şi domnul deputat Drăgănescu Ovidiu Virgil.

Domnul Costică Canacheu:

Bună ziua, domnilor deputaţi.

Eu vă mulţumesc anticipat pentru faptul că o să mă ascultaţi şi am să fiu foarte scurt. Am depus în 20.02.a.c. la Biroul permanent al Camerei Deputaţilor un apel-protest care ar putea să pară un pic mai, să zicem, ieşit din tipare, pentru că el se referă la cazul unui cetăţean grec - arhitectul Sotiris Bletsas.

Să trec la fapte. Prin acest apel-protest, rostit de la tribuna Camerei Deputaţilor a Parlamentului României, aduc la cunoştinţă membrilor acestei Camere cazul cetăţeanului grec, arhitectul Sotiris Bletsas. Domnul Bletsas este membru al Societăţii Culturale Aromâne din Atena - Grecia şi, de asemenea, observator în cadrul Biroului european pentru limbi mai puţin folosite, organism de pe lângă Uniunea Europeană. Sotiris Bletsas a fost arestat în 1995 de autorităţile greceşti pentru vina de a fi difuzat la o întrunire a aromânilor din Grecia un raport oficial al Biroului european al cărui membru este. Acest document oficial al Biroului european pentru limbi mai puţin folosite menţiona faptul că în Grecia se mai vorbesc încă 5 limbi minoritare, printre care şi aromâna. Deşi ulterior a fost eliberat, i s-a intentat un proces în cadrul căruia a fost acuzat de diseminare de informaţii false. Astfel că din 1995 până în 2 februarie 2001, când un tribunal din Atena l-a condamnat la închisoare, 15 luni închisoare, şi plata unei amenzi de jumătate de milion de drahme, viaţa acestui om a fost marcată de ceea ce putem numi "un coşmar naţionalist de sfârşit de mileniu". Aceasta doar pentru "vina" de a fi difuzat un document al Uniunii Europene.

Luând act cu indignare de această injustiţie gravă, doresc să solicit Ministerului de Externe Român să întreprindă toate demersurile necesare pentru a transmite Guvernului grec îngrijoarea noastră în legătură cu consecinţele sentinţei pronunţate împotriva domnului Bletzas.

De asemenea, doresc să solicit ca membrii Delegaţiei parlamentare a României la Consiliul Europei să întreprindă demersurile necesare pentru constituirea unei comisii a Consiliului Europei care să analizeze acest caz şi să stabilească dacă acest act reprezintă o eroare judiciară sau constituie consecinţa unei legislaţii interne a Greciei şi mă refer aici la art.191 din Codul Penal Elen, în flagrantă contradicţie cu prevederile Declaraţiei universale a drepturilor omului, cu legislaţia Uniunii Europene în acest domeniu şi cu Carta Europeană a limbilor regionale sau minoritare.

Ţin să aduc la cunoştinţa Camerei Deputaţilor că acest apel nu este singular. Aproape toate societăţile şi fundaţiile comunităţii aromâne de pretutindeni, precum şi Comitetul grec Helsinki au formulat la rândul lor apeluri sau note de protest în vederea anulării acestei sentinţe ridicole pronunţate împotriva a ceea ce putem numi un delict de opinie. De asemenea, Asociaţia germană pentru protecţia popoarelor asuprite a informat membrii Comisiei pentru drepturile omului a Parlamentului German în legătură cu cazul Bletsas şi a cerut intervenţia Parlamentului German pe lângă forurile europene. De altfel, chiar şi presa greacă, în puţinele articole dedicate acestui caz, îl caracterizează ca fiind în totală contradicţie cu libertatea de expresie, un drept fundamental în oricare stat democratic.

Sperând că raţiunea şi spiritul democratic vor prevala şi această sentinţă va fi anulată, iar domnul Sotiris Bletsas va primi reparaţiile morale cuvenite, vă rog, domnilor parlamentari să acordaţi atenţia dumneavoastră acestui caz, astfel încât el să aibă finalitatea cuvenită. Între timp, din 20 până astăzi au mai fost luate poziţii, să zic aşa, ultima şi cea mai importantă - preşedintele Consiliului Europei, Lordul Russel Johnston a adresat o întrebare şefului Delegaţiei parlamentarilor greci la Consiliul Europei, în legătură cu acest caz şi l-a calificat ca fiind incredibil pentru sfârşitul de mileniu şi începutul de mileniu şi fiind în totală contradicţie cu actele normative ale Uniunii Europene şi, în principal, cu Recomandarea 1333 din 1997 a Consiliului Uniunii Europene adoptată de Consiliul Miniştrilor şi semnată şi de Statul Elen.

În această recomandare... (Vorbitorului i se întrerupe microfonul.)

Domnul Valer Dorneanu:

Îmi cer scuze, v-am atenţionat de 3 minute şi dumneavoastră aţi susţinut, în locul unei intervenţii de 3 minute, un discurs.

Domnul Canacheu Costică:

Şi eu îmi cer scuze dacă am depăşit timpul, n-ar fi o situaţie singulară. Vă mulţumesc oricum şi vă rog ca prin intervenţiile dumneavoastră de parlamentari, ele se pot face direct la Consiliul Europei, să susţineţi anularea acestei sentinţe.

Vă mulţumesc.
sursa: Camera Deputaţilor (Parlamentul României).

Alfabetul și pronunția

Alfabetul constă în 34 de litere, dintre care 7 sunt digrame (litere duble).

Litera	Pronunţia	Observaţii
A a	/a/
à ã	/ə/	În unele publicaţii se foloseşte litera  â
B b	/b/
C c	/k/, /tʃ/	/k/ atunci când este urmat de „a”, „o”, „u” sau de o consoană; /tʃ/ când este urmat de "e" sau "i"
D d	/d/
Dh dh	/ð/	Folosit numai pentru notarea unui anume accent; altminteri, se foloseşte doar litera „d”
Dz dz	/dz/
E e	/ɛ/
F f	/f/
G g	/g/, /dʒ/, /ɣ/	/g/ înaintea vocalelor „a”, „o”, „u” sau a unei consoane (/ɣ/ în unele dialecte), /dʒ/ înaintea lui „e” sau „i”
H h	/h/
I i	/i/
J j	/ʒ/
K k	/k/	Se foloseşte pentru cuvinte străine. Pentru cuvintele proprii se foloseşte litera „c”.
L l	/l/
Lj lj	/ʎ/	Se foloseşte şi în alfabetul latin al limbii macedonene de astăzi.
M m	/m/
N n	/n/
Nj nj	/ɲ/	Se foloseşte şi în alfabetul latin al limbii macedonene de astăzi.
O o	/o/
P p	/p/
Q q	/k/	Se foloseşte pentru cuvinte străine. Pentru cuvintele proprii se foloseşte litera „c”.
R r	/r/
S s	/s/
Sh sh	/ʃ/
T t	/t/
Th th	/θ/	Se foloseşte doar pentru notarea specială a unui accent în care se găseşte acest fonem; altminteri, se foloseşte litera „t”.
Ts ts	/ts/
U u	/u/
V v	/v/
W w	/w/	Numai în cuvinte străine
X x	/ks/, /gz/	Aceeaşi pronunţie ca şi în engleză
Y y	/ɣ/, /j/	/ɣ/înaintea lui "e" sau "i", /j/ în cuvinte străine
Z z	/z/

Fișier PDF

Tiberiu Cunia

Numit de unii Diaconul Coresi al limbii aromâne.

Alfabetul

    Alfabetul limbii aromâne este cel propus în anul 1984 de revista de cultură Zborlu a Nostru (Limba noastră, anul 2, nr. 1, pag.30). Acesta a fost adoptat de adunarea generală a aromânilor care au luat parte la Al II-lea Congres Internaţional al Aromânilor din 25-28 august 1988, la Universitatea din Freiburg, Germania, şi de Simpozionul pentru Standardizarea Scrierii Aromâne din 24-31 august 1997, la Bitola, Macedonia.
    Iată alfabetlu armãnescu:
A, Ã, B, C, CH, D, DH, DZ, E, F, G, GH, H, I, J, K, L, LJ, M, N, NJ, O, P, Q, R, S, SH, T, TH, TS, U, V, W, X, Y, Z
a, ã, b, c, ch, d, dh, dz, e, f, g, gh, h, i, j, k, l, lj, m, n, nj, o, p, q, r, s, sh, t, th, ts, u, v, w, x, y, z.
    Scrierea limbii aromâne este în mare măsură fonetică, asociind fiecrărui fonem (sunet) câte o literă. Se poate, desigur, observa, că există foneme reprezentate prin câte un grup de două litere (ch, dh, dz, gh, lj, nj, sh, th, ts) şi litere care reprezintă două foneme legate(x /ks/) sau două foneme diferite (ã /ă/ /î/ ).
    De-a lungul vremii, limba aromânilor a folosit şi alfabetul limbii române, alfabetul grecesc sau pe cel chirilic, iar varianta pentru care s-a optat în urma întrunirilor sus-menţionate este o variantă a alfabetului latin în care litera Ã se foloseşte pentru sunetele /î/ şi /ă/ şi unde se folosesc şi literele duble. Pentru mai multe detalii vezi atrticolul Pronunţia.

Cuvânt înainte

Acest blog este dedicat limbii şi culturii aromâne.
Limba  aromână este considerată fie ca un dialect al limbii române, fie ca o limbă de sine stătătoare. Eu am învăţat la şcoală prima variantă, dar înclin să cred că cea de-a doua este adevărată. Limba română este o limbă unitară şi nu avem dialecte (pe teritoriul României) atât de diferite între ele cum au, de pildă, limba germană şi limba italiană. Din punctul meu de vedere, limba aromânilor este o limbă soră cu limba română, mai apropiată decât italiana, dar nu suficient ca cele două limbi să fie confundate. Cred astfel deoarece înţelegerea ei necesită un efort din partea mea. Poate, pe parcurs, îmi voi schimba părerea.
În fine, nu vreau să încep o discuţie în contradictoriu pentru că nu cunosc prea bine nici situaţia lingvistică, nici pe cea politică.
Mă voi folosi de acest blog pentru a cunoaşte mai bine această limbă frumoasă şi sper să îmi formez o părere (mai) avizată. Şi sper că şi posteritatea îşi va formula cu acurateţe opiniile filologice în acest caz.
Sper, totodată, ca această limbă frumoasă să nu piară în contextul globalizării.
Phoenix - Canticlu a Cucuveaualiei

Elena Gheorghe-Feata niata ta

Stelu Enache-Natalis